Despre DRAGOBETE
Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sarbatorit pe 24 februarie. Sarbatoarea de Dragobete este echivalentul romanesc al sarbatorii Valentine's Day, sau ziua Sfantului Valentin, sarbatoare a iubirii. Probabil ca 24 februarie insemna pentru omul arhaic inceputul primaverii, ziua cand natura se trezeste, ursul iese din barlog, pasarile isi cauta cuiburi, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria naturii.
In aceasta zi satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala : Dragobetele saruta fetele.
Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel se
spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de
bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe
gospodari sa aiba un an imbelsugat. imbracati de sarbatoare, fetele si
flacaii se intalneau in fata bisericii si plecau sa caute prin paduri si
lunci, flori de primavara. in sudul Romaniei (Mehedinti), fetele se
intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de
cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si
o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul
acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai
mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce
nunti se mai pregatesc pentru toamna.Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua in care trebuiau sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului. in aceasta zi nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.
„Nu uitaţi să sărbătoriţi
româneşte”
